Totalul afișărilor de pagină

marți, 30 iunie 2009

stare de 1 iulie

Eu n-aparţin vreunui lucru din aceste
Zile mărunte ori fundături de-oraş
Mă urc pe-acoperiş, mă uit la creste
Apoi la cuva cu acizii graşi

Vărsaţi, ca lacrimi, de o lume-ntreagă,
Monezi lichide plătite de-aceşti
Copii firavi cu viaţa în desagă
Ce ziua fac războaie iar noaptea vor poveşti

Eu n-aparţin vreunei caste visătoare
Nu spun nimic ce voi nu ştiţi deja,
Cînd totu-i pulbere, ca un sclipici din soare
Se-aşează liniştea pe fruntea mea.

5 comentarii:

Flipi spunea...

şi în liniştea tulburătoare a reîntoarcerii
glasuri lichide din evul - neant
devin tsunamiuri ucigaşe
ale speranţei unui vis pierdut: ANIMA MUNDI...

Cenaciclist spunea...

Mi se pare mie sau poema asta aduce un pic cu Dinescu. Opriti rima, cobor la prima...

Anonim spunea...

gata ba sfarsit misto
se pare ca mai inveti ceva si de pa la mine

Trafalete spunea...

ce-i ala blog?

Bidinea spunea...

trafalete, esti dus, bai! blog e ala de ne da bani sa-l izolam acum. da' eu ii beau!