Totalul afișărilor de pagină

luni, 26 aprilie 2010

a contempla

Eram la Bucureşti. Lucram la o firmă pe acolo, monitorizare de presă bla bla.
E frumos în Bucureşti mai ales cînd e vara cea mai verde şi cînd stai în staţia lui 135 luni dimineaţa şi aştepţi autobuzul să te ia spre rahatul de job şi vezi maşinile cu turişti trecînd spre mare cu bărci, cu echipamente de scufundat, cu copii veseli ce se zgîiesc pe geam chicotind a nerăbdare, cu acel foşnet batjocoritor al copacilor care nu ştiu că amărîtul de tine va ajunge în juma de oră pe un scaun la un birou nenorocit. Şi e foarte frumos atunci cînd, la un moment dat, dintr-o maşină ce rulează voios către mare, pică o labă de cauciuc de la un costum de scafandru pe mijlocul străzii Eminescu exact în faţa staţiei de autobuz şi tu, muncitor aşteptînd autobuzul 135, stai şi o contempli şi te trezeşti gîndind cu voce tare:
Uite ce labă tristă...

Niciun comentariu: