Totalul afișărilor de pagină

duminică, 27 noiembrie 2011

cîrciumă.noiembrie.fotbal

cred că e etapă, o pasă bine plasată
ce ocazie
între blocuri mă aşez la parter la cîrciumă
toamna se pierde cînd e fault
femeia care e departe permite spleenul şi berea
permite o degajare liberă în lumina caldă încă

oraşul meu drag, te văd ca o lovitură din corner
mingea care străpunge plasele tale
ovaţiile ţigării în scrumieră
se termină prima repriză
sper să am un cartier fericit sta sera
nu bate vîntul nu pică frunza nu plouă dar e frig
şi nimeni nu mă cunoaşte aici
un client perfect în tribune
o cauză pierdută pentru terenul de joc
cer nişte răspunsuri şi comentatorul strigă deodată goooooool

de ce nu mă iluminez cînd toţi ceilalţi văd că e gol?

2 comentarii:

Flipi spunea...

my friend
trăirea bate filmul şi golul bate iluminarea.

să ridicăm paharele cristaline şi săcântăm pe marginile lor perfecte cântecul acela uitat, prieten drag!

sub sprâncene spunea...

una dintre poeziile mele favorite,orice s-ar adauga apoi.ar fi frumos ca toti sa fi avut iluminarea cand au strigat despre gol.o orchestratie aproape perfecta-nu stiu decat foarte putin despre perfectiune...