poem cu noi

într-o zi o să vorbim aceeaşi limbă
dacă o să zic scaun tu o să te aşezi
fără nici o frică
dacă o să zic dragoste o să facem ochii mari
aşa de mari încît în somn
va fi mereu o întîlnire
pleoapele care alungă intermitent lumea

e bine să trăieşti în genere asta ziceam

pe limba aia, ştii tu