fotoliu

e ca şi cum ai fi într-o carte
şi eu aş vorbi cu tine
pasaje întregi în care te strig în balcon
şi m-aştepţi
da
în capitolul doi aş plînge alături de tine
în sufragerie cu lingura în supă
şi eu culegînd lacrimi pe sub masă

e ca şi cum
ai prea multe foi prea multe sufragerii
mese şi linguri şi lacrimi şi
capitole

sunt rafturi pentru cărţi
sunt rafturi pentru oameni.

ce frumos !

Mai demult eram fan Osho, pînă să mă dumiresc eu de nişte chestii. Dar azi, fiind într-o dispoziţie plăcută, am dat peste o carte de-a lui în care tratează cazul unui maestru zen pe nume Sosen. Uite un pasaj foarte fain :
"Nu se cunosc prea multe despre el ( Sosen), şi aşa este mai bine, căci istoria nu înregistreză de regulă decît faptele violente. Ea nu păstrează amintirea tăcerii, căci aceasta nu poate fi înregistrată. Toate faptele reţinute de istorie reprezintă tulburări ale stării de linişte. Cînd cineva devine cu adevărat liniştit, el dispare din istorie, căci nu mai face parte integrantă din nebunia de zi cu zi, din agitaţia care poate fi consemnată în scris.". Nu mai pot să comentez decît în manieră microbistă şi să zic : Super tare, frate!!!
Cartea se numeşte " Cartea despre nimic", editura Mix, braşov, 2008.
Nu pot să mă abţin de la a mai cita o chestie. Fii antenă :
Dacă îţi doreşti cu prea multă ardoare să îl vezi pe Krishna cu flautul său, vei sfîrşi prin a-l vedea, dar nu pentru că el chiar se află acolo, ci doar pentru că dorinţa ta l-a proiectat pe ecranul lumii exterioare.(asta cu ecranul lumii e bestială, poezie, frate !). Dacă îţi doreşti cu prea multă ardoare să îl vezi pe Iisus crucificat, vei sfîrşi prin a-l vedea." Gata pentru azi, pa