sine die

spre seară niciodată nu găsesc
un motiv al zilei
din cauza asta mă tot culc
somnul va contura eu sper
somnul va recunoaşte ceva neplîns

apoi amîn dimineaţa apoi după-amiaza
spre seară poate că totul va căpăta
o anume strălucire
un soi de ordine coregrafică precum un
stol de păsări ori un cîmp magnetic
îndrăgostit de atîta şi atîta pilitură de fier

oricum, e foarte important să mai amîni, vei vedea,
să amîni pînă cînd vei fi absolut sigur
absolut convins
că mîine n-o să mai vină deloc
dar deloc

iată un scop al zilei
( mi-a luat ceva, să ştii)