oltenii

Traiesc printre olteni. da, stiu, nimeni nu e perfect, o sa spuneti. De 33 de ani tot printre olteni traiesc si am apucat sa ii observ in maretia lor. Zilele astea am ajuns la o concluzie si sintetizare, cred eu, de luat in seama in privinta felului lor de a fi. Adica : un oltean nu-ti va spune niciodata: "ba, 1 si cu 2 fac 3".
Nu. El iti va spune ceva de genul: "am auzit ca 1 cu 2 fac 3".
Sau: "vorbeste lumea prin tirg, se zvoneste ca 1 cu 2 ar incerca sa faca 3, nu stiu cit le reuseste".
Sau: "de ce vrei tu, ba, neaparat, sa faci 1 si cu 2 sa fie 3"?
Sau: "stai, ba, in banca ta, tu nu stii ca 1 si cu 2 au incercat sa faca 3 si degeaba?
Sau: "Seful a spus ca 1 ramine aici, 2 se imparte intre primar si prefect iar 3 se duce stim noi unde"
Variante sunt, desigur ca sunt, insa niciodata, niciodata nu se va intimpla miracolul firesc al normalitatii. Pentru ca ei sunt olteni. Noapte buna.

in bere veritas

mesaj subversiv pe un perete din Sulmona, Italia. Undeva, intr-un gang, unde se intilneau roacării şi roacăriţele.

poezie poezie

am scris textul asta pornind de la o poezioara din folclorul copiilor, aceasta fiind prima strofa din poezeaua asta. mi s-a parut geniala si am zis ca eu nu pot face versuri asemanatoare. sau pot?

Pe un fund de mare
Patru ochi luceşte
Ce sa este oare?
Este două peşte !!

Două negre scoici
Ca un cioc de mierle
Face cu nisip.
Ce sa face? Perle !!

Oxigene-n tube
Slobozează bule,
Trei scafandre cool
Îmi zîmbeşte. Cool e !!

Numai un balen
Care-i mare lene
Vrea transport în cală
Şi vreo doi balene.

Un măgar de mare
Şi-un căluţ de munte
Bea doi beri şi rage
Ihaha ! pe punte ...

SubMarin Atomic
Şi cu SubVasile
Îşi trimite seara
Doi sau trei torpile...

Nu ne speriază !!!!
E torpile moale
Care nu loveşte,
Care face boale,

Care moare lumea
După doar doi zile
Şi rămîne singur,
Singur, SubVasile.

Care ia pistoala
Şi se omorează,
Ca sa scape lumea
De o căcărează.

ce-ar fi daca...

Mă gîndeam de dimineaţă ce-a face dacă m-aş trezi cu un add friend pe mess : God invites you to be his friend. Ce-aş vorbi cu el?
“Săru-mîna Doamne”
„Creşti mare, coae. Ce faci, tati?”
„Ete, p-acas. Cu probleme. Plm. Matale?”
„Şi io p-aci, prin grădină, cu copiii”

....Şi tot aşa.
Aş avea în sfîrşit un preten cu care să discut pe bune, fără să mă feresc de absolut nimic, fără să mă feresc să jignesc din neglijenţă- pentru că eu am gura slobodă şi nu mă gîndesc mereu la consecinţele cuvintelor- aş comunica perfect, optim de perfect ;))
„Doamne, auzi fază, mă părăsi gagica azi, nu poţi face nimic, nu ştii f’una misto de tot , cuminte şi curvă, frumoasă şi dişteaptă?”
„Bă, eu ştiu cîteva, hai că te rezolv săptămîna asta, dă-mi cîteva zile”
„Bine moşule, săru-mîna”

sau ....

„Doamne, m-am săturat de căcatu asta de serviciu, plm, mă scol în fiecare dimineaţă la 7, imi mănîncă şefii ficaţii, colegii sunt niste cutre, băga-mi-aş, fă ceva, în plm”
„Bine, tati, ia şi tu un belet la loto, că vedem noi cu norocu ce s-o alege”

Am face schimb de poze, am şerui muzici misto , am juca şah pe yahoo games, ce mai, ar fi super, să mor io.
Şi mai ales dacă mă ajută cu cîteva chestii de-astea de le zisăi mai sus, clar că nu aş avea ce face decît să stau cu doamne-doamne pe mess, la chatuit, că ce dreaq să şi faci toată ziua, dacă totul e perfect, optim, limpede?
Doamne, hai, bagă un add friend pe mess, că-ţi dau imediat accept, p bune.
Moşule, gtg, vb, ok ?

zen

intotdeauna m-a pasionat- cum ar veni- contemplatia. in curte la mine vin vrabii, sunt "abonate" la firmiturile de piine ramase de la masa. le pun pe o tablie feliile de piine farime, apoi ma intorc si inchid usa, le privesc pe geam cum maninca infrigurate.
in momentele astea eu sunt vrabiile, eu sunt zborul lor si nerabdarea lor. e minunat.
fiecarui om ii trebuie astfel de momente, numai ca acest "fiecare om" nu stie ca are nevoie de asa ceva, astfel ca mereu lui ii lipseste ceva si incearca sa umple ceva-ul cu alte chestii. zen you should do something

vegetarianul

nu e bine sa fii vegetarian. e mult mai bine sa iei un baton de salam, de parizer. aia e mincare. sa tai porcu de craciun si sa simti miracolul nasterii, apoi, de pasti , sa maninci mielu si sa simti miracolul invierii.
daca prin similia similibus , de craciun esti porc, atunci de pasti esti miel?
asta o sa-mi dea de gindit , desigur.
azi sunt un crenvurst de soia. imi convine

o mostra de bun simt

destul de rar dai peste asa ceva. eu am avut noroc, as zice.
a se asculta cu 2 perechi de urechi. pardon de rima
http://www.youtube.com/watch?v=7fzV8QH1JeE&feature=related

simbotin

am intilnit rar, foarte rar locuri in care as vrea sa ramin. Locuri in care sa stai si sa treaca timpul peste tine, sa te simti atemporal pina cind chiar devii atemporal. Toate locurile au un mic viciu, iar, in general, acest mic viciu sunt oamenii. Astfel e Simbotinul. O minunatie, un lac ce are perspectiva la munti, un iz italian - ca relief- un loc unde acel dolce far niente nu pare departe. Pentru mine a fost un excelent surogat de Costinesti. Excluzind pe cei cu manele si mici. Ei sunt ca si la banci, sunt costurile ascunse. Raiul in sine e ascuns pe undeva, prin zona. Trebuie doar sa abandonezi tot praful din minte si sa uiti, sa uiti mult. poti face asta acolo.

gellu naum

daca toti am fi destepti si poeti si interesanti si modesti si halucinanti si undeva departe de lumea asta si clari si drepti, noi toti am fi gellu naum

discutii despre realitate

ii vorbeam într-o zi unui prieten despre dihotomia trup-spirit. A sarit ca ars: bai, lasa-ma cu chestii din astea budiste, realitatea e una singura!!! Da. realitatea e una singura, e una sociala, dupa capul lui. Mers cu sotia in kaufland, un "gratarel" in weekend, banii pe card,poate o masina mai buna, si-n rest mai nimic. Realitatea imi pare de fapt ascunsa. Totusi, gasim farime din ea in momentele de luciditate dintr-o betie prelungita citeva zile, in scurtul si intensul orgasm, intr-o tigara cu plante interzise ori, pentru cunoscatori, in meditatie.In momentele de abandonare, adica. Dihotomia nu e de fapt cea intre spirit si trup, ci intre spirit si minte, mintea e proiectia spiritului aici. Trupul e doar un sclav mic, nevolnic, perisabil si necredincios. De aia probabil ca trebuie sa-l si parasim la un moment dat. dar astea nu i le-am spus colegului meu. Intr-un final vom ajunge toti la concluzia ca " there is no spoon". Realitatea e una, asa e, cum a zis el. Dar nu e aia. E doar un pic mai...altfel

ecce

de ce viscuprosti

deoarece totul pare neverosimil. pentru ca totul se petrece in irealitatea imediata.din cauza ca toata imageria din jur e facuta sa te fure si sa-ti petreci viata intr-un cub invizibil. datorita faptului ca nu-s misogin, ca sa spun viscuproaste, sunt doar generalist si spun tuturora acelasi lucru: vis cu prosti. enough.

initial

initial am vrut ca blogul sa se cheme fascinatia. dar titlul asta e o metafora la fascinatie. as fi vrut sa pun si o poza de exemplificare in primul post, dar mi-e lene sa o caut. poza e facuta de niste turisti. o "ea", presupun, ii face o poza unui "el", undeva , la o intersectie, intr-un oras vizitat de ei. in fundal se vede un biciclist care tocmai dadea peste un stilp.