touchscreen loveşte din nou

azi mi-a spus un prieten: ia, asculta trupa asta, e un progresiv mişto. Ok, zic, ia să scriu pe mobil numele trupei, că-l uit , că d-aia am nush ce tilifon, măcar să-l folosesc. OK, intru în meniu, caut organizatorul, intru în memento, iau un chibrit să scrijelesc numele pe touchscreen....canci...Scriu F, imi apare pe ecran 38, scriu O, apare un j.
Prietenul meu îmi zice: Vezi, telefoanele astea sunt bune, ştii, cînd nu ai bani să-ţi iei un creion

temă de acasă pentru elevul carl jung

Mi se pare că azi-noapte am visat că vorbeam cu un urs. Se ridicase pe labele din spate şi-mi spunea vesel, îmi explica plin de mîndrie că el e singurul animal care poate merge în două picioare. Mă rog,în două labe.
Am vrut să-i spun că mai e şi pinguinul , că mai e şi maimuţa, dar nu i-am zis.

Nu am vrut să-l supăr.
Apoi a plecat. Fireşte, în două picioare. Mă rog, în două labe.

vis cu primari

Astăzi avem în program un adevărat deliciu. Cităm de pe www.9am.ro :
Un primar din Gorj s-a dat singur in judecata
Primarul din comuna gorjeana Saulesti s-a dat singur in judecata ca sa incaseze un spor salarial de 75 la suta, pentru scrierea unui proiect pe fonduri europene.
In calitate de indrumator de proiecte in primarie, Constantin Draghici, primarul comunei Saulesti, s-a dat singur in judecata si si-a cerut spor de 75 de procente la salariu. Pentru ca magistratii sa nu isi dea seama de dubla sa calitate in proces - atat ca reclamant, alaturi de alti functionari publici din primarie, cat si ca parat, in calitate de primar al localitatii - edilul nu si-a declarat numele complet cand a inceput procesul. Astfel, Constantin Draghici l-a dat in judecata pe Constantin Rucsanda Draghici.

Alaturi de primar, alti cinci functionari din institutie au castigat si ei sporul respectiv in instanta, acordat pentru scrierea unui proiect pe fonduri europene.

"Din 18 milioane, 75%, cat implica, inseamna inca 12 milioane de lei vechi. (...) Nu stiu daca-i moral, dar un astfel de proiect nu se poate implementa stand aici in birou. Se implementeaza cu eforturi mari, cu sute de drumuri", a sustinut primarul Constantin Draghici, citat de NewsIn.

"Prin aplicarea procentului de 75% la salariul de baza, efectiv in mana raman cu 5,5 milioane", a sustinut un functionar din primarie, Iustin Andrita.

Cornelia Pavel, contabila in Primaria Saulesti, a afirmat ca hotararea judecatoreasca este definitiva si executorie..

In această ordine de idei susţin ferm că, atunci cînd o să mă întîlnesc pe stradă pe mine mă , o să mă iau rapid la o serie de palme şi o să-mi spun cu voce gravă, să audă şi trecătorii( să am martori) : Băăă, porcule, mi-ai rămas dator cu 3 beri de anu trecut, marş în prima cîrciumă să mi le dai că altfel îţi sparg faţaaaa, măăăă!
Bineînţeles că la un asemenea ton, o să mă cam sperii şi o să mă refugiez în prima cîrciumă pe care o s-o văd cu ochii, să-mi dau 3 beri, să scap de datorie. Cum de nu m-am gîndit la asta pînă acum??

iahuu

dacă s-ar salva arhivele de pe yahoo messenger şi s-ar pune pe hîrtie, vă daţi seamna că teatrul clasic ar dispărea aşa, ca purtat de vînt? Cîte drame şi cîte comedii s-ar putea juca şi asta numai în doi, două personaje, nimic mai mult...S-ar economisi mult decor, s-ar pierde din artificialitatea aceea teatrală, ar fi mai uman.Multe avantaje.
Ce Ibsen, Shakespeare, Cehov , Caragiale? Ei vor fi invidioşi că nu au avut calculator şi conexiune la net.
Discuţiile pe messenger îţi dau timp de răspuns, poţi gîndi mai bine replica, poţi crea o spontaneitate genuină deşi puţin întîrziată. Poţi fi creativ în timpul tău, în măsura pe care o ai tu, nimeni nu te presează.
Puneţi-vă pe vorbit, copii. Intr-o zi poate o să faceţi un premiu pentru piesele voastre, faceţi o casă de producţie, un Messengerywood, un Yahwood. Na, că vă dau idei gratis. Să fie primit!

sfaturi pentru deplasarea in trafic

liviuscrisu >oricum, tu scapi de lumea asta, te duci la facultate,te doare-n 14
ea::...: intru-n alta lume
liviuscrisu: bucuresti nu>?
ea::...: poate mai rea
ea::...: da
liviuscrisu: super
liviuscrisu: vezi ca e lume rea acolo
liviuscrisu: tre sa stii cum sa rezisti, altfel devii ca ei
liviuscrisu: rezisti numai daca stii sa fii om bun
liviuscrisu: sau daca vrei sa fii ca ei, go on
ea::...: oricum, trb sa fii bitchy
liviuscrisu: o sa ajungi secatura
liviuscrisu: nu trebuie sa fii bitchy
ea::...: ba da
liviuscrisu: ba nu
liviuscrisu: trebuie sa zici : asta am nevoie, asta nu
liviuscrisu: e un mod practic de a gindi
ea::...: da
ea::...: corect
liviuscrisu: dar sa stii in acelasi timp ce compromisuri tre sa faci pentru una sau alta
liviuscrisu: si sa alegi pe cel mai mic
liviuscrisu: daca se poate fara compromis, e perfect
ea::...: da, imi place cum gandesti
liviuscrisu: gindesc cit mai putin inuman intr-o lume din ce in ce mai inumana
liviuscrisu: atita tot
liviuscrisu: imi reduc inumanitatea
liviuscrisu: ar trebui sa scriu asta pe blog
liviuscrisu: ma inspiri
ea::...: sunt o muza
ea::...: clar
liviuscrisu: oho
liviuscrisu: clar
liviuscrisu: muza cu ventuza

iubirea

tu eşti ca sîmbăta dimineaţa
cînd mă trezesc şi văd numai ce vreau eu
sau ca şi cum duminica la zece în turla bisericii am face balonaşe de săpun
tu eşti camera abia străbătută
în care am găsit acel căluţ de plastic

dacă mă doare stomacul cumva, eu sunt singur
dar şi tu eşti singură, lipită de durerea mea

dacă într-o zi vine primăvara, toamna
e pentru că tu m-ai sărutat ori ai plîns
şi a curs o stea

ori ceva foarte greu peste mine



Ţi-aş face un desen o schiţă
dar nu pot să creionez paşii tăi
atunci cînd vii şi surîzi
totul e prea
prea rapid

eu fac primii paşi în tine şi cad
iar dacă mă ridici, o să mergem împreună

marchet

Viaţa e grea
noi suntem nişte copii purtaţi
într-un cărucior în kaufland
căutăm cu privirea culorile mai frumoase
măcar de ne-ar trebui una din ele
varza e mai verde în revistă
lumea e frumoasă pe coridor

să ieşim din parcare

coincidentia gainorum

De dimineaţă, mama iese pe uşă spunînd : Mă duc pînă la doamna Găină să iau nişte ouă.

Cuuum? Aşa o cheamă pe ea???
Da.

stare

plouă mărunt şi e frig, cenuşiu, depresiv
haide, spune-mi te iubesc aşa ca şi cum ai pune muzică
şi să nu mai ştiu decît cuvintele astea azi, doar atît.

pe stradă peste pietriş trec maşini
e o chestie apocaliptică în asta

nu deschide fereastra
fă ceva de mîncare cheamă nişte vecini
să rîdem să exorcizăm dealul
care în depărtare îşi bate joc de tot ce simt eu

dacă stăm în casă vîntul nu ne atinge
o să-ţi cînt don't let me down
începe din Fa Major aşa-mi amintesc

Pontificarea Iliescului

ete, mă bag din nou în subecte din astea de politică, mai mult cu musca-n ureche aşa, numa de-al dreaq, să pun taguri, să-mi facă lumea trafic, na!
Am văzut şi eu secvenţe de la congresul pesedeilor, plm, că se uita taică-miu la teve şi m-a făcut curios.
Mă uit eu frumos la Victor Ponta, mare jmeker măăă( părea foarte pornit pe PSD-işti băiatu, ziceai că-i din alt partid, zău ) om luminat, cu reforme în program, cu iniţiative, cu frondă, cu bla, cu bla, cu bla. Să mor dacă nu părea credibil.Am văzut pe Mazăre, alt bandit, cedîndu-i locul lui Ponta- HOPAAA, ÎMI ZIC, fii antenă că e groasă, pică Mircea Geoană, apoi pe ăla, Manivelă, de la transporturi, Mitrea, dîndu-i şi el, la rîndul lui voturile sale Victoraşului. Bă, eşti nebun, îmi zic iarăşi, asta e pregăteală, e mazilire, mamă ce distracţie o să fie!!!
Dar încă nu prinsesem şpilu. Pînă cînd observ o chestie : după ce îşi susţine discursul în aplauzele aplaudacilor Mitrea se întoarce la pupitru, pe scenă ca să mai spună ceva - nu contează ce, dar cu un entuziasm extatic şi debordant de euforic, ok, spune chestioara şi dă să plece. Dar nu pleacă, ci aleargă aproape prin faţa hauditoriului cu pancarde de genu MÎNDRU CĂ SUNT PESEDIST ori VICTOR PONTA PREŞEDINTE.. Şi atunci m-am prins mă, m-am prins, de parcă ar fi fost greu (dar eu, cum sunt varză cu politica, procesez mai greu, aşa). Mitrea era bucuros pentru că începea deja, să se anunţe rebrandingul partidului mă !!! Victor Ponta începea să se creioneze în noul logo al pesedeilor, un nou banner frumos, tineresc, vivace, agresiv, dătător de speranţă pentru partid, pentru ţară, pentru tineri, pentru viitorul luminos, pentru morţii şi răniţii. Banner în spatele căruia partea din partid care l-a susţinut pe Victor Ponta să poată desfăşura cu spor aceleaşi afaceri începute de 20 de ani. Cei care l-au susţinut pe Mircea Geoană....să mai stea o tură, că deh, nu e loc pentru toţi, unii sunt mai egali decît ceilalţi şi nu e loc de toţi în faţă la ghişeu, pe rînd băeţi, pe rînd, da' noi primii !!

Se vede treaba că a sărăcit ţara, mă. Înainte, cînd mai era ceva de furat, era pace, armonie şi concordie în partide. Acu au ajuns să se încaiere în cadrul aceluiaşi partid că deh, e foamea mare. Şi bănuiesc că au şi pretenţii că se ceartă din cauza principiilor discordante, pe conflicte de doctrine, abureli în care oricum nu mai crede nimeni.

Nush ce se va alege de Ponta, nu mă entere. Fapt e că Ilici Bunicuţov Iliescovici a ieşit din treaba asta cu o mină zeificată, şi-a impus omul şi le-a impus şi altora omul lui. PSD-ul, sau ce mai rămîne din el după scindarea asta, merge mai departe, spre noi culmi, spre victorie.

viscumertzani

... vis-cu-un-cur...In GORJLAND dept. Targu Jiu city

de la lume adunate si apoi pe blog postate

lost in translation

deci: am tradus in engleza cu google translation citeva din poezelele care-s pe blog, acilea. Apoi am luat varianta "englezeasca" si am tradus-o la loc in romaneste. Enjoy:

un haiku
Uită-te la noi cat de frumos suntem
cum ar fi de mare sculpturi în gheaţă
pagode cum ar fi flexibil
De ce au unghiuri mari
şi că streaşină

pare ca care umblă
şi modul în care ne place se topeşte
din apele subterane
, dar va ploua, va ploua


acvatică
Noi ar trebui să fie neajutorat,
Aşa cum am orb într-un patinoar,
să ne ţină mâinile, pentru a fi fraţi, să plutească de-a lungul la farul.
De aer ar trebui să ne
pentru a colecta algele care creşte,
ca vrăbii şi a delfinilor s-ar alătura
înot într-o poveste de mare.

Dacă aş putea alege doar un singur fel,
-l cunosc, fără iubitoare,
aeru-N-ar fi în jur de dune de nisip, în creştere în ceea ce priveşte mare


piano
Eu scriu o poezie de beton
pian în colţul lent
tu vei dans, este un concert
ochii la cer şi de picioare-n iarba

Eu va şti doar atunci când ai zâmbit
, având în vedere transa peste scorul
, cu sute de mii
fluturi albastru va lăsa gura ta

noapte
soarele arde atunci când ne uităm la ea
luni atunci când facem dragoste mare
Noi ştim Lupii sunt liniştit
Mâine dimineaţă vom acoperi cu foi de

I sînt un copil care sparge ferestrele
Sunteti o rochie fata
pe timp de noapte a lua în jos lent, pe o conductă de
să conducă până dreapta raului?

Waves sau de a pescui şi peşte
Va curge prin roci, peste bănci
O mână de a deţine şi, dacă vă este frig
Te duci acolo sus rândul său, pe foc, în dealurile
Ian
Nu fumez pe balcon
Eu doar nu aici

nume de copii

Ştiu sigur că există în lumea părinţilor o modă a numelor puse copiilor. Un prieten a pus un nume deosebit fetiţei lui, pentru ca apoi să vadă că multe alte fetiţe poartă acelaşi nume deosebit. Aşa că mă gîndeam de dimineaţă cum ar fi să pună cineva unui copilaş numele Neagoe. Cum l-ar striga ceilalţi copii - desigur, cîrcotaşi- la şcoală?
Neagoe, peronul pe partea stîngă!!!!! Sau, Neagoe, vă ordon, treceţi Prutul !! Sau : Neagoe, bagă acolo vrăjeală la Teodosie!
Sau, şi mai mişto :
NeaGoe, VINO LA MAMIŢICA!!!!!!

halvatar

mi-am luat zilele trecute un telefon cam de ultimă generaţie, de erea concurenţa lu iphone acu vreun an , un LG Renoir, ca sa ma esprim aşa....d-ăla şmecher, doar cu trei butoane şi cu taciscrin, tată. Vorba ăluia, laser, frate...Şi mă uit la el şi mă uit la el, nu-i dau de cap,mă agit, transpir, mă enervez pe propria-mi inabilitate tehnică, zbier de neputinţă, cedez, o iau de la capăt, concluzionez: TREBE SĂ-L MĂRIT!!!.
DA, dar cui îl dau? Mă gîndeam să dau anunţ disperat şi pe blog, da voi nu sunteţi fraieri ca mine şi nu muşcaţi momeala. Deci am zis că nu e corect şi mi-am mai dat o şansă.
Treaba e că destul de curînd după urgia asta m-am obişnuit cu el, acum alerg printre pixeli, prin meniu, mă plimb cu dejtu pe taciscrin elegant, elegaaaaaant ca o domnişoară ce baletează, mă minunez de noile features pe care le descopăr, sunt breaz, adică.
Chestia e că omul de acu se obişnuieşte destul de rapid cu tehnologia, că deh, doar el a creat-o... Reţele, dispozitive, interneturi, extraneturi, cabluri, roboţi industriali, microcipuri, microsofturi, toate le învăţăm relativ rapid. Tehnologia nu va pieri niciodată, pentru că noi am creat-o şi o înţelegem.

De aia îmi place mie filmul mult blamat, Avatar, pentru că vorbeşte despre lucrurile astea. Oamenii distrug ceea ce nu cunosc, în cazul ăsta, natura. Acesta e deja un ton ecologist, pentru că, nu-i aşa, e trendy, futu-i...

poza pentru flipi

despre bloguri

ok. deci mă pomenesc azi cu un comentariu pe blog. Comment colocvial, mi-a zis omu apoi. Mă bucur cînd cineva mă citeşte, mă bagă în seamă, îmi place feed-back-ul....
şi cui nu-i place?
Îmi da link la blogul lui, citesc aşa kaosmoon.blogspot.com si-mi place gramadă, in ciuda atîtor pl şi pzd ce sunt acolo. Sună foarte mişto ce scrie omu, really, sună adevărat, ca un roman scris în secvenţe mici capitole acolo.... pare porcos si defulatoriu -poate chiar este însă eu nu sunt pudibond, nu am de ce. E tare omu, oricum.
Mă gîndesc acum de ce căcat scriem bloguri? Să ne găsim asemenii? Să aruncăm une bouteille a la mer... Eu cred că arunc peturi goale de bere cu poezelele mele înăutru, poate-poate pricepe careva ceva. Dacă nu pot face o lume mai frumoasă, măcar să dau un link , aşa, ca un bobîrnac. Să reflectăm la asta.
Iar ţie, lunatic şi haotic, om căruia îi place grobschnitt, îţi recomand şi nişte eloy. Tot nemţi. Şi 2:


TRAMVAIELE SUNT ACELEAŞI, CĂLĂTORII SE SCHIMBĂ, remember !!!

cujetarea cujetătorului

suntem aşa de mici, de neînsemnaţi pe lumea asta şi ne credem aşa de importanţi, de deştepţi, de pătrunzători, de mari şi de puternici... La fel cum s-ar închipui cineva care ar credea că el, cu mintea lui paranormală, opreşte maşinile atunci cînd trece pe zebră

pneu

O să ne-ntoarcem de unde am venit
Ca nişte biciclete stricate, ruginite
O să mai claxonăm o dată
O să mai ştie careva că totuşi am circulat

Vom afla ce linişte e între lanţuri
Căzuţi la pămînt, pe foaia mare
Se vor juca nişte copii cu ghidonul
Pe foaia mică o să vină un contabil
Să numere, să numere

Grămezi de fiare fără nici un fast
Din cînd în cînd cineva ne va mai învîrti o pedală
Ce frumos a fost înainte şi ce jalnic
Ce viteză aveam şi ce fală

Poetul desperecheat. La Tg-Jiu

Deci Eminescu a ajuns prin 1878 printr-un sătuc din Gorj, numit Floreşti. Toate bune, stă omul cîteva luni să se refacă, alea alea. Moare tipul şi ia uite ce se întîmplă :
....prezenţa poetului la Floreşti a avut ecou în amintirea locuitorilor satelor floreştene cât şi în toponimia locurilor : "Ciutura lui Eminescu", "Foişorul lui Eminescu", "Puntea lui Eminescu ", etc.
- Studiul autorului relevă în final cum prin strădania acestuia se pun bazele înfiinţării unei grupări literare "Mihai Eminescu" devenită cenaclu, ca mai apoi, din 1994 să devină "Societatea academică Mihai Eminescu".
...la 12 iunie 1988 ia naştere "Camera memorială Mihai Eminescu" care , în anul următor devine "Muzeul memorial Mihai Eminescu" .

Propun societăţii spre sanctificare şi bună amintire pentru localnici următoarele obiecte de cult : Buda lui Eminescu, Periuţa de dinţi a Poetului, Hîrtia igienică a Geniului şi alte cîteva care vor fi păstrate cu sfinţenie de locuitorii mîndri ai acestor meleaguri binecuvîntate.

În altă ordine de idei , cred că voi, cititorii mei din acest judeţ nerecunoscător cu valorile perene ale spiritului meu, ar trebui să mă apreciaţi mai mult. Poate că atunci cînd o fi să dau colţul,o să mă îndur şi o să vă las următoarele :

1.biroul Poetului
2.tastatura Poetului Desperecheat
3.Basca Geniului Nerecunoscut în viaţă
4.Reţetele de sendviş cu soia ale Nemuritorului
5. fularul memorial al Inefabilului
6. ....şi un pachet de ţigări gol care a aparţinut Indescifrabilului...

Luaţi aminte...apreciaţi ce aveţi. Nesimţiţilor, huoooo !!! Marş acasă şi să vă întoarceţi cu placa memorială : ÎN ACEASTĂ CÎRCIUMĂ POETUL S-A FĂCUT MUCI

un oraş

să iubim oraşul tg-jiu
pentru că el ne iubeşte cu toate
blocurile sale şi cîrciumile cu bere ieftină
(dooj de mii)

poeţii oraşului îşi plimbă la subraţ cărţile prin parc
luminaţi de minunea că sunt
îşi probează soclurile mai mari, mai mici
se îmbată la festivaluri de poezie
( am fost şi eu, m-au luat cu targa)


astfel am învăţat că trebuie să scriu de bine
să fim pozitivi
să mergem la gară şi să ne întoarcem
oraşul ţine cu noi, ţine de noi

suntem plozii lui, suntem cei ce-i vor
scoate ciubotele cînd va îmbătrîni
nouă ne va dicta memoriile sale atunci cînd va orbi

scuză-mă puţin
mă duc să vomit

coloana sonoră

o idee pe care am preluat-o din zbor de la Oana...Mă gîndeam , dacă viaţa ar fi ca un film- de fapt chiar e- ce coloană sonoră ai alege? Think it over...eu cred ca aş pune nişte Beatles, Beethoven- clar- un pic de Andrieş, nişte Cohen, toate albumele Yes pînă în 74, vreo 4-5 piese de la Tom Waits, oho, ar mai fi nişte trupe dar nu îmi vin acu în cap. Şi cred că aş pune şi cîteva piese de-ale mele. Doar e filmul meu, nu?

reţele şi reţete sociale

Mărturisesc că am cont pe hi5 şi pe facebook. Ce fac cu ele, nu ştiu. Mi-am facut pentru că mi-a zis cineva odată ori am primit invitaţie şi mi-e ruşine să refuz. Am vreo 50 de oameni pe hi5 şi cîţiva pe facebook, că deh, sunt nou pe-acolo. Problema mea e... ce fac eu cu ele? că de vorbit cu oamenii ăia nu vorbesc decît dacă îmi sunt prieteni şi pe ăia îi am pe messenger, deci nu era nevoie de hi5. OK, înţeleg că la un moment dat te uiţi pe profilul cuiva şi tipul sau tipa are vreo pretenă mişto căreia îi dai "invite". Dar există viaţă după " invite"?.
Adică ce i-aş putea eu spune cuiva necunoscut? Mi-e jenă să scriu o literă măcar, darmite s-o întreb de sănătate...Cine aş fi eu pentru acel cineva, decît prietenul prietenului prietenei care acum cine ştie pe unde o fi.
Sau twitter ala...Altă belea... Mi-am făcut cont, că sunt şmecher. Apoi a trebuit să întreb pe un prieten ce rahat e şi cu twitter ăsta, că nu pricep ce vrea de la mine.

Singurele moduri în care pot comunica sunt ori la o masă, la o bere, ca oamenii, ori, cu cei de departe, prin messenger. Poate că sunt un clasic, poate sunt doar un timid, nu ştiu. Nu mă caută nimeni pe reţelele astea sociale pentru că nici eu nu am vreo reţetă socială cum au ei. Probabil că ăsta e răspunsul dilemei mele. Pa

sărbători

uite cum se topeşte zăpada
ca în mine lumea
e aşa lumină pe strada
pămîntului ce s'a oprit

uite, mai avem puţin vin
mai încolo o să mă ţii în braţe
o să stăm să ne amintim
nimic nu e trecător o să zici

deja ne cunoaştem bine e cald
şi stăm pe scaune fără glas
cînd vei ajunge noaptea la mal
eu voi şti voi şti

cîntă'mi puţin melodia aia
care nu există încă
şi vino încet aici pe foaia
zăpezii ce se întristează

înţelegere

s-a făcut frig printre oamenii
ce se înghesuie în pieţe
alunecă oamenii în faţă la bancomat
şi în cîrciumă vinul fiert
e fără drag
dacă treci pe lîngă spitalul cu multe boli
sufletul se afundă în zăpadă ca bocancii

aş veni pe la tine azi
dar mai bine mă ascund în spatele perdelei
şi fac un ceai

cînd soarele alb coboară
şi casele mari se fac vapoare, spărgătoare de gheaţă
o să pornesc să colind cu şuba cenuşie prin Patagonia
să tac în aburul respiraţiei
şi el să tacă în mine

seară

haide să fumăm
hai să fim oameni
atunci cînd se sfîrşeşte noaptea
încă mai e întuneric în noi.
ia-mă şi du-mă într'un loc unde eşti doar tu
acolo să stăm, acolo e bine
în ziua în care te-am iubit
eram pe o insulă şi nu ne ştiam

cînd se trezeşte corabia cu vîntul bătînd
să scoatem aerul din noi, să ţinem ochii mari
ca niciodată
şi să mă iubeşti şi să mă iubeşti
să fim oameni şi să fumăm către linişte
în gînd cu o mare tăcere

iarnă

Zeul a venit cu zăpadă
şi-n jur e ca o cameră antifonată
ninsoarea stinge în ea ce spunem noi
cu vorbele noastre meşteşugite întru pierdere
Zeul nu a prevăzut asta, el doar a căzut
peste noi, peste fire, prăvălit.
ne place să ne aruncăm peste omătul gros
cei care sunt sus ne aplaudă
ei se bucură pentru noi, ei plîng apoi
Zeul a întrebat înfrigurat: ce sunt lacrimile?

postare scurtă

Deci dacă înainte de alegeri, sloganul lui Mircea Geoană şi al PSD era de un populism infect, şi anume "Învingem împreună" (... şi furăm separat), acum, după ce s-au făcut de ţopăiala PDL-ului, cred şi susţin ferm ca sloganul PSD să fie acesta :
Ne-am învins împreună!!!!!!

credeam că sunt un om paşnic. Şi sunt. Însă am o problema pe care nu pot încă să o rezolv. Îmi vine să omor o anume categorie de oameni, pe cei ce îşi conduc maşinile infernal în oraşe ori prin localităţi. Îi văd trecînd pe lîngă mine ori pe lîngă cineva ce vine din partea opusă, şi trec nenorociţii cu o viteză ameţitoare, la fel de ameţitoare ca valul de sînge care urcă în creierul meu. Serios vorbesc, îmi vine să îi omor, aşa cum ai gîndi că ai fi putut preveni al doilea război mondial dacă l-ai fi omorît pe hitler înainte de septembrie 1939. Cu sînge rece, fără nici o remuşcare, ştiind că salvezi o viaţă nevinovată, că nişte oameni vor trăi în plus nişte ani fără să aibă habar că tu le-ai prelungit viaţa, curmînd-o pe a unui tembel care se grăbeşte ori pe a unui teribilist care a pus mîna pe maşina lui ta-su. La fel de puţin durează să iei pe cineva pe botul maşinii precum durează să tragi un glonţ în tîmplă.
Şi eu merg mai departe, neomorînd pe nimeni, cu tot sîngele din capul meu.
Şoferi, hai fiţi şi voi oameni...

vis cu coşmar

Aşa. Deci azi-noapte am visat că asistam de departe la un interviu cu Băsescu. Da, ai auzit bine. Şi la un moment dat intervievatorul îi pune nu ştiu ce întrebare incomodă, de genul "şi ce veţi face dacă domnul Patriciu o să vă întrebe ( aici nu am auzit ce anume să întrebe, era zgomot de fond ) aia şi aia? ". La care Băsescu răspunde : "Îmi bag pl în el !". Şmecher Băsescu ăsta şi în vis.

Băi, deci nu e de-ajuns că m-au terminat cu apariţiile în media, că am discuţii cu prietenii pe mess, cu rudele, cu vecinii, cu colegii de serviciu despre campania asta si despre cine să votăm, mai trebuie să visez şi noaptea.

Aşa că mi-aş dori ca domnul Băsescu mîine noapte să mă viseze pe mine la un interviu, iar la întrebarea : ce părere aveţi despre alegerile din 2009 eu să răspund : Îmi bag pl în alegerile voastre !!!