Totalul afișărilor de pagină

marți, 8 decembrie 2009

credeam că sunt un om paşnic. Şi sunt. Însă am o problema pe care nu pot încă să o rezolv. Îmi vine să omor o anume categorie de oameni, pe cei ce îşi conduc maşinile infernal în oraşe ori prin localităţi. Îi văd trecînd pe lîngă mine ori pe lîngă cineva ce vine din partea opusă, şi trec nenorociţii cu o viteză ameţitoare, la fel de ameţitoare ca valul de sînge care urcă în creierul meu. Serios vorbesc, îmi vine să îi omor, aşa cum ai gîndi că ai fi putut preveni al doilea război mondial dacă l-ai fi omorît pe hitler înainte de septembrie 1939. Cu sînge rece, fără nici o remuşcare, ştiind că salvezi o viaţă nevinovată, că nişte oameni vor trăi în plus nişte ani fără să aibă habar că tu le-ai prelungit viaţa, curmînd-o pe a unui tembel care se grăbeşte ori pe a unui teribilist care a pus mîna pe maşina lui ta-su. La fel de puţin durează să iei pe cineva pe botul maşinii precum durează să tragi un glonţ în tîmplă.
Şi eu merg mai departe, neomorînd pe nimeni, cu tot sîngele din capul meu.
Şoferi, hai fiţi şi voi oameni...

2 comentarii:

Anonim spunea...

mey mey..grele pe lumea asta... cel mai simplu "look" ar fi asta: prostii au pus botu' la crin, uhaaa, numa' daca nu l'au urmarit in alea 2ua discursuri anti-base in parlament. isteric baiatu'. imi numar si eu maine voturile, pardon oooooooole, livule de cand ai devenit politichie? mit stock cartea aia, prima ratza e pentru tine , hic ;)

day-dreamer spunea...

Ferice de cei ce stau mereu în dreapta.